Ce este giardioza?
Giardioza este boala provocată de Giardia, flagelate parazite ale intestinului subțire, ce prezintă o formă trofozoită (cea din intestinul parazitat-vegetativă) și o formă chistică, în mediu.
Cum se transmite?
Transmiterea bolii se realizează prin eliberarea în mediu a chiștilor odată cu fecalele de către gazda parazitată. Există trei tipuri de Giardia, dintre care prezintă interes pentru om Giardia duodenalis, care pe lângă mamifere, păsări și reptile, parazitează inclusiv omul, fiind o zoonoză.
Sursele de infecție sunt reprezentate de subiecții bolnavi (tineret) sau purtatori (adulți) care diseminează în mediu chisturile. Chisturile au o rezistență de aproximativ 3 luni în condiții de umiditate și temperatură de 18°C. Acestea pot fi vehiculate în mediu de diverși biovectori, inclusiv insecte.
Contaminarea se realizează pe cale orală, prin ingerarea chisturilor odată cu hrană sau cu apă.
Receptivitatea variază în funcție de specie, câinii fiind cei mai receptivi. În cadrul speciei, receptivitatea este mai mare la animalele tinere care dezvoltă forme clinice.
Care sunt semnele clinice?
La animalele tinere, boala evoluează cu sindrom diareic acut sau cronic recidivant, în timp ce adulții de obicei dezvoltă o formă subclinică, cu semne estompate.
Simptomele includ:
- diaree, de obicei acută, apoasă și poate dura câteva zile, în unele cazuri grave, poate duce la deshidratare.
- vărsături, în unele cazuri mai grave.
- letargie, unele animale pot deveni mai puțin active decât de obicei.
- scădere în greutate, dacă boala durează o perioadă mai lungă deoarece animalul pierde nutrienți din cauza diaree
- flatulența, de asemenea poate fi un simptom, iar mirosul poate fi foarte neplăcut.
- deshidratarea, dacă episoadele de diaree sunt severe, deshidratarea se poate instala rapid și poate fi periculoasă pentru animalele tinere și cele vârstnice.
Diagnosticul este suspicionat pe baza tabloului clinic și a faptului că simpomele nu cedează în urma administrării tratamentului simptomatic.
Confirmarea giardiozei se realizează cu ajutorul testului imunologic (ELISA), PCR sau a examenului coproscopic, care necesită o colorație specială (Lügol), dar trebuie avut în vedere faptul că dacă proba iese negativa, trebuie repetat examenul după 5-7 zile, diagnosticul fiind infirmat abia după a treia probă negativă.
Tratamentul presupune administrarea de antiparazitare ce distrug Giardia, cele obișnuite neavând efect, iar în cazuri mai grave -reechilibrare hidro-electrolitică și tratament adjuvant.
Prevenție:
- Igienă corectă: strângerea rapidă a fecalelor și igienizarea spațiului în care trăiesc animalele.
- Apă curată: evitarea surselor de apă nesigure care ar putea fi contaminate.
- Tratament preventiv: în unele zone sau cazuri, medicul veterinar poate recomanda tratamente periodice cu medicamente antiparazitare pentru prevenirea giardiozei.
- Spălarea mâinilor cu rigurozitate după curățarea materiilor fecale.
Copiii și persoanele cu sistem imunitar slăbit sunt mult mai receptivi la această boală, de aceea trebuie acordată o atenție sporita normelor de igienă în aceste cazuri.
